Sirvizziu di Qualità dû marchiu
Liagan-lavanti: La battagghia dî Acqui Filippini
L'arcipèlagu Filippinu ospita na para di l'ecusistemi marini cchiù ricchi dû munnu. Tuttavia, l'acqui offshore dû paisi addivintaru nu campu di battagghia pi vari parti interessati ca cercanu di sfruttari li so risorsi naturali {U}} Na st'aria è l'Isula Liagani di Mindanao, ca addivintau una di l'acqui cchiù cuntistati dê Filippini.
L'Ìsula Liagana è na nica terrera di terra situata ntô Mari di Bohol, a nord dô strettu di Surigao, e a est di l'Isuli Dinagat. L'isula è circunnata di nu riccu sistema di barriera coralli, ca ospita na gamma diversa di vita marina{1}} Iḍḍu cunteni puru diversi furesti di mangrove, ca sunnu comu terreni di ridizzioni pi vari speci di pisci, ntra cui li dugungs a rischiu.}}}}}.
Pi assai tempu, l'ìsula ristau rilativamenti scanusciuta dê forasteri . Tuttavia, li cosi canciaru quannu lu guvernu Filippini cuncidìu li pirmissi minirari ê cumpagnìi stranieri pi esplurari l'acqui ca circonnunu l'Isula Ligan. Li sucità avìanu lu dirittu di estrarri minirali comu lu nichel, lu cubbartu e lu ramu, ntra l'autri cosi, ntra l'àutri {253} Chista muvola scatenàu na battagghia firoci tra vari parti titulari ca circaru di pruteggiri li risorsi naturali ìsulassi.}}}}}.
Li gruppi ambientali, prioccupati dô dannu putinziali a l'ecusistema fràggili di l'isula, lanciaru na campagna pi firmari l'attivitati minirari. Diversi piscaturi lucali macari espressaru la sò opposizzioni, pirchì l'attività minirari accuminciaru già a nfluenzari la pupulazzioni di pisci ntâ zona.
Dô autru latu, li sucità minirari sustinìanu ca li sò opirazzioni purtassiru benefici ecunòmici ntâ cumunità lucali. affirmaru ca l'attività minirari criassiru posti di travagghiu pê lucali e furnissiru pruggetti di nfrastrutturi assài nicissari ntâ l'aria.
Lu cunflittu scalàu rapidamenti, e li scontri ntra li dui lati addivintaru cumuni.} Lu guvernu â fini ntirvinni, e si tinni na seri di cunsultazzioni pi truvari na suluzzioni ô cunflittu.
Ntô 2017, fu raggiuntu nu cumprumisu e li sucità minirari foru chiamati pi scalari li sò opirazzioni pi ridùciri ô minimu l'impattu supra l'ambienti. avìanu macari bisognu di pagari na pircintuali dî sò guadagni a nu funnu fiduciariu, ca fussi usatu pi finanziari li pruggetti di cunsirvazzioni ntâ zona{{8}}
Tuttavia, la battagghia pi l'acqui di l'Isula Ligani è luntanu di supra o supra{0}} Li cumpagnìi minirari continuunu a esplurari l'aria, e li gruppi ambientali arrestunu vigilanti pi assicuràrisi ca l'azzienni sèguinu li termini dû sò accordu dû sò accordu .
Inoltri, l'Isula Ligan non è l'unica zona dê Filippini unni l'attività minirari scatinaru nu cunflittu ntra diversi parti interessati . 'n Palawan, n'autra isula dê Filippini, li gruppi ambientali stannu cummattennu pi firmari l'attività di l'estrazzioni minirari ca dùnanu ‘n piriculu li risorsi naturali di l'isula{1}}
La battagghia pi l'acqui filippini non è sulu pruteggiri l'ambienti pristinu; è macari supra lu futuru di l'ecunumìa dû paisi e dî sò genti. Li Filippini, cu li sò 7.641 ìsuli, ospita unu di l'ecusistemi marini cchiù ricchi dû munnu, dannucci mezzu di sussistenza ê genti di genti. Tuttavia, lu paisi affronta macari tanti sfidi, comu la puvirtà e la disoccupazzioni.} equipari la necessità di nu sviluppu ecunòmicu e di na prutizzioni ambientali richiedi nu bilanciu dilicatu e na vuluntà di travagghiari nzèmmula pi truvari na suluzzioni sustinìbbili{5}}
La battagghia pi l'Isula Ligan pò pariri nica ntô schema granni dî cosi, ma è nu micrucosmu di nu prubblema assái cchiù granni ca s'affrunta chê Filippini{0}} È nu ricurdu ca avemu a fari ora pi pruteggiri li nostri risorsi naturali e truvari na manera pi equilibbrari lu sviluppu ecunòmicu câ prutizzioni ambientali.